Un alt fel de feminism

Ora 12 în Bucureşti. Aştept un taxi în faţa blocului, făcându-mi vânt în mod nervos cu un şerveţel. După zece minute apare şi maşina. Taximetristul, un bărbat de aproape 40 de ani, îmi cere scuze bâlbât pentru întârziere. Un "aşa e traficul în Bucureşti" venit din partea mea îi declanşează avalanşa de frustrări, astfel că limitatoarele de viteză, Primăria, Poliţia, hoţii de fier vechi, educaţia şoferilor, căldura prea mare pentru luna mai, toate contribuiau la viaţa sa nefericită, pe care eu aş fi putut să o consiliez. Mă simţeam ca în rubrica emisiunii "Garantat 100%", în care diferiţi taximetrişti îşi spun părerile despre viaţă. Cum bunul simţ este şi el calitatea pe care orice vorbitor o are în exclusivitate, dar pe care cei din jurul său niciodata nu o capătă, taximetristul mi-a rememorat o situaţie penibilă, care l-a făcut să demisioneze de la compania la care lucra înainte. Într-una din obişnuitele zile aglomerate de pe o strada din Bucureşti, o femeie iese din parcare fără a semnaliza, exact prin faţa taximetristului povestitor. Acesta reuşeşte să evite o coliziune şi îi face semn discret că nu a procedat corect. "Domnişoară, ce a urmat mi s-a părut inuman!", îmi spune bărbatul ridicându-şi ochelarii de pe nas. Femeia îi transmise un mesaj nu tocmai academic, gestual, cu un singur deget, acela mijlociu. Că un alt şofer din trafic dăduse semne de mitocănie nu era grav, problema era că acest şofer era tocmai o femeie, care îndrăznise să manifeste semne de vulgaritate, iar această femeie trebuia pedepsită, în numele tuturor bărbaţilor care iubesc femei pudice, dar care îşi manifestă dragostea în cel mai vulgar mod. Aşa că tânăra şoferiţă a fost binecuvântată pentru curajul său cu multe cuvinte necenzurate, ameninţări şi feţe acre. "Nesimţite sunt domne' piţipoancele astea", exclamă justiţiarul. Şi, ca să fie completă drama sa, mai târziu a aflat că individa îi făcuse plângere la compania la care lucra. Jignirea a fost prea mare, se ajunsese prea departe în lupta cu o femeie, aşa că bărbatul şi-a ascultat orgoliul şi a demisionat.
A cui a fost, aşadar, vina? Cine nu a înjurat suficient de obiectiv?